Stresiunea #5

În buna tradiție a blogului, voi face o trecere în revistă a probei de foc pentru orice student: S-E-S-I-U-N-E-A.

Având în vedere că sunt în ultimul an și deja știu cum stau lucrurile, parcă nici nivelul stresului nu a mai atins cotele de altădată. Progres! Am învățat să-mi gestionez stresul. Sau efectiv am ajuns în stadiul în care nu-mi mai pasă.   Să nu înțelegeți greșit, sigur că am avut câteva căderi nervoase, dar nu din cauza dificultății materiilor, ci ca urmare a utilității lor îndolielnice pentru viitoarea mea carieră. Hai c-am zis-o frumos!

27459231_2126006267685611_3893279379637541327_n

Acum că am lămurit asta, să fac un scurt inventar al examenelor:

  • Psihologia Creativității – examen scris, trei subiecte, destul de civilizat
  • Psihologia Familiei – examen oral în grup (a fost mult mai simplu și mai puțin interesant decât sună)
  • Introducere în PsihoPedagogia Specială – easy peasy lemon squeezy

Înțelegeți de ce nu m-am mai stresat? Stați să vedeți ce-a urmat!

  • Psihologia Muncii – mi-am împrăștiat creierii prin șapte mii de teorii și o sută de concepte că deh! știam ce-am tras anul trecut la Psihologie Organizațională…totul numai ca să am nevoie doar de 5% din cunoștințe. Nici nu pot exprima cât de urât m-am uitat la foaia cu subiecte, dar e bine că a trecut.
  • Prelucrarea Computerizată a Datelor – ceva sarcină practică la mijlocul săptămânii, să nu ne ieșim din mână în ce privește corelațiile și testele t. Lejer.
  • Genetica Comportamentului Uman – nici nu am cuvinte pentru această experiență de învățare. Atât spun: prietena mea de la medicină m-a compătimit și m-a încurajat când am avut una din expresivele mele căderi nervoase. Important e că am supraviețuit.
  • Psihodiagnoza Personalității – din nefericire, ultimul examen din sesiune a fost oral. Nu știu pentru alții cum e, dar eu, spre finalul unei luni de toceală, nu mai reușesc nici să adun doi cu doi, darămite să învăț calitățile psihometrice a N teste. Programarea examenelor nu a fost cea mai fericită, dar, din nou, norocul meu să trăiască!

 

Asta a fost și cu partea formală a articolului. În continuare o să vă împărtășesc ce s-a întâmplat în culisele imaginii de studentă capabilă. Cum mi-e obiceiul, am revenit la programul nocturn, învățând, cu intermitențe, de la șase seara până pe la miezul nopții. Spre deosebire de sesiunile trecute, am fost mai puțin silitoare și nici n-am mai prins răsăritul cu foile în brațe. Rușinică…! Neah.

Toată lumea știe că sesiunea e momentul potrivit pentru a descoperi tot felul de lucruri faine care să-ți țină de urât, că deh, afară-i ceață și ger și nimeni n-are chef de examene.

Las aici melodiile care m-au însoțit în această perioadă, în caz că doriți să încercați ceva nou:

The Lost Boys – Soundtrack – Cry Little Sister 
Recomand The Lost Boys fanilor filmelor cu vampiri de modă veche și iubitorilor de muzică bună.

HEALTH – Blue Monday (Atomic Blonde Soundtrack)  și David Bowie – Cat People
De asemenea, recomand Atomic Blonde celor care doresc să vadă niște scene de luptă corp la corp date naibii; bonus, e film cu spioni și muzică genială. Închei în forță cu un cover genial: In This Moment – In The Air Tonight.

Serialul Mindhunter mi-a ținut companie și deja l-am recenzat aici, în caz că vreți să aflați care-i treaba cu el.

În privința cititului am optat pentru primul roman din seria M.A.S.H., care a stat la baza serialului cu același nume din anii ’70-’80. Pe scurt, înainte de Anatomia lui Grey și House M.D. a fost M.A.S.H., care ilustrează viața doctorilor din unitățile mobile din timpul Războiului din Coreea. Personajele sunt delicioase, trecând prin situații tragi-comice menite să-ți smulgă acum o lacrimă, acum un râset nestăpânit. Credeam că nu mai pot suferi să văd litere de la atâtea cursuri devorate, dar această carte m-a deconectat de minune.

Închei prin a menționa cel mai random lucru pe care l-am făcut sesiunea asta: o baie fierbinte la trei dimineața. Cu lumânărele și Type O Negative pe fundal. Fucking cheezy, dar mi-a făcut bine la nervi, vindecându-mi durerea de ochi și de cap.

sef

Se pare că am fost surprinsă de paparazzi, dar îmi asum. Și uite-așa am mai bifat o stresiune cu bune și cu rele. On to the next! Pentru voi cum a decurs această perioadă?

Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.