Recenzia PSI

Portocala mecanică

Acum câteva luni am scris despre demersul câtorva cadre didactice de a crea un grup de discuții pe marginea filmelor controversate. La prima întâlnire s-a discutat despre The Wall, pe care l-am recenzat, atât cât m-a dus capul, aici. Pentru viitoarea vizionare s-a propus Portocala mencanică, însă acest lucru nu s-a mai materializat. Fiind curioasă și harnică, am luat treaba în propriile mâini și iată ce-am aflat.

Portocala mecanică (A Clockwork Orange, în original) este titlul unui roman distopic scris de romancierul englez Anthony Burgess (1917-1993) în anul 1962. Procesul creativ al romanului a durat numai trei săptămâni, fiind efectul diagnosticării (eronate)  a autorului cu o tumoare la creier. Iată un caz în care erorile medicale au avut urmări cel puțin interesante.

Romanul urmărește evenimentele din viața lui Alex DeLarge, un adolescent de 15 ani, așa cum le-a trăit acesta. De la șeful unei bande de cartier, la ucigaș, pușcăriaș, cobai într-un experiement revoluționar, om părăsit de noroc și marionetă a guvernului, Alex povestește cu o sinceritate brutală ce aduce la final a candoare despre stările și motivele care l-au adus în fiecare dintre aceste situații. Cartea în sine se citește ușor, având un ritm alert, ceea ce face fărădelegile descrise cumva și mai greu de digerat prin superficialitatea cu care sunt tratate. Un aspect inedit îl reprezintă limbajul: personajele folosesc un jargon numit nadsat, format din termeni bizari pentru anumite cuvinte; sensul lor se deduce din context, adăugând un plus atmosferei descrise.

ab6dbbf7588ffd15d634e9707a662ed7

 

Câteva cuvinte și despre film: ecranizarea a fost lansată în 1971. A fostregizată de că tre Stanley Kubrick (știți voi, tipul cu Shining), avându-l pe Malcolm McDowell în rolul principal. Dacă aveți curiozitatea să priviți trailer-ul (link), nu veți înțelege mare lucru; cel mult vă va declanșa un episod epileptic. Ei bine, odată ce pelicula începe, situația se schimbă. Treptat, scenariul capătă sens, iar implicațiile ei devin teribile, odată conștientizate. Echipa de regie nu s-a dat în lături de la nimic pentru a accentua brutalitatea poveștii originale. Scenele vizuale, acompaniate de muzica lui Ludwig van, îți trezesc reacții puternice, viscerale. Cum ar zice Alex, super horrorshow. Jocul actoricesc mi s-a părut excepțional, iar toate aspectele cumulate mă determină să consider ecranizarea o idee mai bună decât romanul pe care s-a bazat.

Referitor la partea psihologică a „Portocalei mecanice” (fiindcă, până la urmă, nu degeaba am vrut să fac această recenzie), aceasta se evidențiază încă de la început, când facem cunoștință cu protagonistul nostru. Charismatic, blonduț, cu privire de înger, Alex este, de fapt, un infractor cu sânge rece, ce nu se dă în lături de la nimic pentru a-și menține autoritatea asupra „gășkarilor” săi. Așa cum ajunge să bănuiască un reprezentant al guvernului ulterior, e ceva care-l determină să se comporte astfel, dar și să-și ascundă urmele cu pricepere. Un portret destul de clar al psihopatului, s-ar zice. Nu ai nevoie de multă școală să faci conexiunea asta.

Problema, în universul creat de Burgess, e că închisorile sunt pline de asemenea indivizi. Rezolvarea sugerată de știință este Programul Ludovico, ce garantează să vindece oamenii de răutate, transformându-i în cetățeni docili. Procedeul e unul foarte simplu, ancorat tot în psihologie, dar pe care nu-l voi detalia. Alex trăiește urmările acestuia pe propria piele și ajunge în postura de victimă, deoarece karma nu iartă. Nici așa nu-i bine. Oare ce-i de făcut? Rămâne la latitudinea fiecăruia.

De reținut: Portocala mecanică se învârte în jurul câtorva teme sociale: liberul arbitru, conformismul și umanitatea.

Din punctul meu de vedere, acest proiect a reprezentat o călătorie interesantă, plină de indicii și răspunsuri (și mai plăcută decât încifratul The Wall, îmi permit să adaug). În încheiere, vă las un citat din roman:

„Bunătatea este o alegere. Când un om nu mai poate alege, încetează să mai fie om.” (Partea a II-a, Capitolul 1)

 

 

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.