subiecte din domeniu

A fi sau a nu fi Empatic

Subiectul empatiei trezește interes prin aura de mister pe care o răspândește. Mulți asociază termenul cu sintagma „Să te pui în locul celuilalt.”, lăsându-se seduși de această posibilitate. Empatia este un fel de mit al psihologiei, în care crezi fără să deții cine știe ce cunoștințe în domeniu.
Amatoare de ciudățenii și dornică să dau o spoială științifică subiectului, m-am documentat serios (cred eu!) și astfel am aflat noțiuni necunoscute până acum și le-am clarificat pe cele despre care deja auzisem. Lucrurile au căpătat sens și și vă invit să citiți în continuare rezultatele la care am ajuns.

*Notă: articolele consultate de mine sunt în engleză și există anumiți termeni incompatibili din cauza traducerii. Voi încerca să explic noțiunile trecând în paranteză și denumirea originală pentru a nu exista confuzii.

OK, acum urmează partea interesantă!

În primul rând, trebuie să facem o delimitare între noțiunea de Empatic (Empath) și cea de HSP (Highly Sensitive Person).
Puncte comune:
– ambele însușiri sunt înnăscute;
– ambele însușiri se referă la o sensiblitate accentuată și la capacitatea de diferențiere a esenței de aparență (de exemplu, știi ce anume transmite cu adevărat o persoană, indiferent de ceea ce spune);
– și un Empatic, și un HSP preferă singurătatea și recurg la meditație pentru a se reface.

Diferențe:
 O persoană empatică (an Empath) acționează și reacționează energetic. Știu, știu, sună bizar. Am ajuns la punctul în care ne urcăm frumușel în taxi și plecăm dinspre Strada Psihologiei spre Bulevardul Filosofie, colț cu Parapsihologia. Această abordare pleacă de la faptul că totul în jur este energie și că orice ființă sau obiect rezonează pe o anumită frecvență.
Empaticul este individul capabil să simtăsă detecteze, să acumuleze, să redirecționeze sau să modeleze această energie, fie că provine din interior sau din exterior. Alte detalii:
– empaticii reprezintă cam 5% din populația globului (unele articole susțin că procentul e de fapt mai mic);
-empaticii sunt numiți și „bureți energetici/emoționali” pentru că absorb adesea involuntar undele din jurul lor;
– pot ajunge să simtă suferințele fizice sau emoționale ale cuiva drag ori ale cuiva aflat în apropiere de ei;
– pot crea impresia de persoană de încredere, ajungând să devină confidenții unor persoane pe care abia dacă le cunosc;
– își găsesc pacea în singurătate, pe când locurile aglomerate sau materialele video violente îi supraîncarcă și destabilizează;
– se simt cumva responsabili pentru bunăstarea și bucuria celor din jur, sacrificându-se adesea și simțindu-se împliniți prin ajutorarea celorlalți;
– se pot confrunta cu stimă de sine scăzută;
– pot avea dificultăți în a deosebi propriile senzații și emoții de cele provenite din exterior;
– pot avea sentimentul inexplicabil de a o cunoaște profund o persoană, deși nu fac parte din același cerc de prieteni.

Dacă ceva din ce am scris mai sus îți sună cunoscut și vrei să te lămurești, poți verifica să vezi dacă ești sau nu o persoană empatică aici.

La Highly Sensitive Person, lucrurile stau altfel. Ne întoarcem pe Strada Psihologiei, colț cu Bulevardul Biologiei, ajungem pe Aleea Neurologiei și aflăm că un HSP își datorează acuitatea senzorială ieșită din comun particularităților sistemului nervos și  analizatorilor. HSP:
– reprezintă aproximativ 15-20% din totalul populației;
– sunt copleșiți de stimulii senzoriali, care pot declanșa neliniște, nervozitate (Un exemplu ar putea fi momentul în care un coleg bate din picior în timpul cursului și ție-ți vine să-l strângi de gât fiindcă te înnebunește sunetul făcut de talpa lui pe podea. Glumesc, dar sper că s-a înțeles ideea );- se adaptează greu la schimbările din mediu;
– tresar și se sperie din mai nimic (sunetul unei uși trântite undeva pe scară ajunge și este procesat ca și cum ar avea o intensitate mai mare);
– sunt mișcați de și simt o puternică legătură cu natura, artele și filosofia;
– preferă să se țină departe de situații  pe care le văd drept haotice sau consumatoare de energie;
– sunt considerați de ceilalți fie timizi, fie introverți, fie suferind de vreo boală mentală care le amplifică simțurile.

Sună cunoscut? Află dacă te înscrii în categoria HSL făcând testul acesta.

Concluzia nr. 1:
atât hipersenzitivitatea, cât și capacitatea de a fi empatic sunt însușiri care presupun o legătură intensă cu lumea (prima se referă în special la stimuli senzoriali, în general legați de mediul fizic, iar a doua se referă la stimuli energetici). Aceste două însușiri nu se includ una pe cealaltă; un HSP nu e neapărat și empatic, deși există și persoane care au ambele calități.

Multă informație, așa-i? Pauză de trei secunde. Uitați o bufnițică alintată!giphy

(revenind la ciudații noștri)

În al doilea rând, trebuie făcută diferența între a simți empatie (being empathic) și a fi empatic (being an empath). Știu că sună cam la fel, iar limba română nu ne prea ajută, dar stați liniștiți, că ne luminăm imediat!
O persoană care simte empatie față de altcineva (being empathic) o face la nivel imaginativ, adică își atribuie fictiv însușirile celuilalt și proiectează mintal acțiuni în contextul imaginar. Acest scenariu poate declanșa  anumite stări afective specifice (de exemplu, X îi povestește lui Y că tocmai a aflat că rezultatle analizelor sale indică faptul că are cancer; Y, imaginându-se pe el în ipostaza auzită, simte teama de moarte, regretul, izolarea față de familie). Pe de altă parte, stările afective declanșate ca urmare a contagiunii emoționale pot duce la fenomenul de a simți empatie (de exemplu, faptul că X plânge când îi spune lui Y că are cancer îl determină pe acesta să se simtă de asemenea trist și  să se imagineze în situația lui X).

     O persoană empatică (being an empath) întrunește însușirile notate la punctul 1 și, în plus, a învățat prin exercițiu să gestioneze fluxul de energie pe care-l primește, modul în care o reflectă asupra lumii și dacă ar trebui să accepte sau să evite un anume val de energie. Misticism în toată regula, de acord.

Concluzia nr. 2:
există o graniță între cele două noțiuni. A simți empatie față de cineva ține de imaginație și este un proces limitat ca durată și intensitate, pe când a fi empatic se referă la a fi un agent activ permanent în modelarea energiilor din jur.

 

Ceea ce am vrut să fie o sinteză s-a transformat în ditamai tratatul de psihologie și parapsihologie, dar sunt fericită că m-a lovit zelul, chiar dacă e trecut de ora 2 a.m.

Cu speranța că nu am comis erori capitale, vă mulțumesc pentru atenție! A fost un articol util? Interesant? V-a fost util să-l parcurgeți? Abia aștept să vă aflu părerile!

 

Link-uri utile:

4 gânduri despre „A fi sau a nu fi Empatic

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.